Verile mai calde afectează structura Mării Negre

Într-un studiu recent, care a colectat informaţii legate de densitatea şi salinitatea Mării Negre, de-a lungul perioadei dintre anii 2005 şi 2019, a ajuns la concluzia că creşterea temperaturilor medii din timpul verii este corelată cu modificări structurale ale straturilor de apă, notează Phys.com.

În acest studiu, oamenii de ştiinţă au observat că o creştere a temperaturilor medii din timpul verii a dus la încălzirea stratului intermediar al Mării Negre, aflat între stratul superior oxigenat şi cel inferior anoxic, lipsit de oxigen. Această creştere a temperaturii creşte gradul de interacţiuni a acestui strat intermediar cu celelalte două.

• Balenele pot trăi de două ori mai mult decât se credea, au descoperit oamenii de știință
• Coralii depind de vecinii lor pentru a se reproduce, relevă o nouă cercetare

Oamenii de ştiinţă au aflat că, în ultimii 14 ani, temperatura medie a acestui strat a crescut cu 0,7 grade Celsius, ceea ce duce la amestecarea apelor din cele trei straturi de apă cu rezultate care încă nu pot fi apreciate.

Una dintre cauzele care au fost luate în calcul atunci când a fost descoperită această creştere a temperaturii apei a fost, în mod evident, încălzirea globală. Creşterea temperaturilor medii la nivel global reflectându-se şi la nivelul apei din Marea Neagră. Totuşi, oamenii de ştiinţă nu exclud posibilitatea ca acest fenomen să aibă şi cauze naturale, reprezentând o parte a ciclurilor prin care trece acest corp de apă.

Marea Neagră este alimentată de către fluvii şi râuri de pe întreg teritoriul Europei. De asemenea, comunică cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor, împreună acestea au creat cele trei straturi de apă ale acestei mări. Aceste straturi de apă pot fi identificate prin temperatura, densitatea şi salinitatea acestora.

Stratul superior are o salinitate mai scăzută, în timp ce stratul inferior are o salinitate mult mai mare, fiecare dintre aceste două straturi găzduind organisme adaptate condiţiilor de mediu specifice.

Autorii studiului au precizat că stratul intermediar de apă al Mării Negre a mai fost studiat în trecut, dar ultimul a reuşit să surpindă o evoluţie a situaţiei acestuia de-a lungul unei perioade mai extinse detimp.

Acest studiu a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Oceans.

Citeşte şi:

Creşterea salinităţii Mării Negre ar putea provoca alunecări de teren submarin

”Cea mai veche epavă intactă din lume”, scufundată în urmă cu 2.400 de ani, a fost descoperită pe fundul Mării Negre – VIDEO

Dispărute şi pierdute: cine erau focile din Marea Neagră?